PUȘLAMÁ, pușlamale, s. f. Om lipsit de caracter, prost crescut, care nu este capabil de nimic bun; lichea, secătură; om care trăiește din expediente, neavând o ocupație serioasă, stabilă; derbedeu, haimana. – Et. nec.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de oprocopiuc | Semnalează o greșeală | Permalink

PUȘLAMÁ ~le f. 1) Om de nimic; derbedeu; secătură. 2) Persoană fără ocupație serioasă; derbedeu; haimana. /cf. puști
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PUȘLAMÁ s. 1. v. lichea. 2. v. canalie.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

pușlamá s. f., art. pușlamáua, g.-d. art. pușlamálei; pl. pușlamále
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink