PSIHOSTAZÍE (‹ fr.) s. f. (În teologia și arta egipteană) Cântărirea sufletelor celor morți, simbolizând judecata divină după moarte. În fața marilor zei, sufletul este pus pe un talger al balanței, pe celălalt aflându-se pana de struț a zeiței Maat, simbol al justiției. Era salvat numai cel al cărui suflet cântărea mai ușor decât pana.
Sursa: DE
(1993-2009)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
psihostazíe, psihostazii s. f. Noțiune eshatologică prezentă în unele religii antice, îndeosebi la egipteni care înseamnă cântărirea sufletelor la judecata de apoi a celor morți de către instanța divină supremă. Din gr. psihostasia.
Sursa: D.Religios
(1994)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink