PSIHOLÓG, -Ă, psihologi, -ge, s. m. și f. 1. Observator fin, dotat cu capacitatea de a sesiza și de a analiza viața sufletească a cuiva; cunoscător al sufletului omenesc. 2. Persoană specializată în studiul psihologiei. – Din fr. psychologue.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de oprocopiuc | Semnalează o greșeală | Permalink

PSIHOLÓG ~gă (~gi, ~ge) m. și f. 1) Specialist în psihologie. 2) Persoană care cunoaște psihicul omenesc. /<fr. psychologue
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PSIHOLÓG, -Ă s.m. și f. 1. Observator fin al caracterului omenesc; cunoscător al firii omului. 2. Specialist în psihologie. [< fr. psychologue].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

PSIHOLÓG, -Ă s. m. f. 1. observator fin, bun cunoscător al sufletului omenesc. 2. specialist în psihologie. (< fr. psychologue)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

psihológ s. m., pl. psihológi
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

psihológă s. f., g.-d. art. psihológei; pl. psihológe
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink