PSIHASTENÍE, psihastenii, s. f. Formă de nevroză caracterizată prin obsesii și fobii, prin stări de nehotărâre și nesiguranță etc. – Din fr. psychasthénie.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de oprocopiuc | Semnalează o greșeală | Permalink

PSIHASTENÍE f. Stare patologică a psihicului care se manifestă prin nesiguranță, nehotărâre și fobii. /<fr. psychasthénie
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PSIHASTENÍE s.f. Stare psihică morbidă, manifestată prin nehotărâre extremă, obsesii și fobii. [Gen. -iei. / < fr. psychasthénie, cf. gr. psyche – suflet, astheneia – slăbiciune].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

PSIHASTENÍE s. f. formă de nevroză manifestată prin stări de nehotărâre extremă, obsesii și fobii. (< fr. psychasthénie)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

psihasteníe s. f. (sil. mf. psih-) → astenie
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink