PRUNCÚȚ, pruncuți, s. m. (Înv. și reg.) Pruncușor. – Prunc + suf. -uț.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de oprocopiuc | Semnalează o greșeală | Permalink

PRUNCÚȚ s. v. copilaș.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

pruncúț pruncúți, s.m. (înv. și reg.) 1. pruncușor, prunculeț, plod, sugar, sugaci. 2. fiu.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

pruncúț s. m., pl. pruncúți
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink