PRUJITÚRĂ, prujituri, s. f. (Reg.) Glumă; snoavă, anecdotă. – Pruji + suf. -tură.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de oprocopiuc | Semnalează o greșeală | Permalink

prujitúră s. f., g.-d. art. prujitúrii; pl. prujitúri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink