PROXENÉT, -Ă, proxeneți, -te, s. m. și f. Persoană care mijlocește prostituția, care îndeamnă sau constrânge pe cineva să practice prostituția (pentru a trage foloase materiale personale); codoș. – Din fr. proxénète.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
oprocopiuc
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PROXENÉT ~tă (~ți, ~te) m. și f. Persoană care înlesnește practicarea prostituției (pentru a trage foloase materiale personale). /<fr. proxénete
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PROXENÉT, -Ă s.m. și f. Cel care mijlocește prostituția; codoș. [Cf. fr. proxénète, lat., gr. proxenetes].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PROXENÉT, -Ă s. m. f. cel care mijlocește prostituția. (< fr. proxénète)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PROXENÉT s. codoș, mijlocitor, (Mold.) pohoț, (înv.) hotru, pezevenchi, verigaș, votru, (fig.) pește.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
proxenét s. m., pl. proxenéți
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PROXENET(Ă) altoi, ambasador, bordelez, coață, garid, herghelegiu, matroană, nene, papașa, pește.
Sursa: Argou
(2007)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink