PROSCÉNIU, proscenii, s. n. (În teatrul antic) Parte a teatrului corespunzătoare scenei și avanscenei. [Var.: proscénium s. n.] – Din lat., fr. proscenium.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

PROSCÉNIU ~i n. (în teatrul antic) Parte a teatrului care cuprindea scena și avanscena. /<lat., fr. proscenium
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PROSCÉNIU s.n. Partea de dinainte a unui teatru antic, unde jucau actorii. ♦ Partea planșeului scenei care iese în fața cortinei (închise); avanscenă. [Pron. -niu, var. proscenium s.n. / < fr., lat. proscenium, cf. gr. proskenion].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

PROSCÉNIU s. n. partea dinainte a unui teatru antic; (astăzi) avanscenă. (< lat., fr. proscenium)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

PROSCÉNIU s. v. avanscenă.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

proscéniu s. n. (sil. mf. -sce-) [-niu pron. -niu], art. proscéniul; pl. proscénii, art. proscéniile (sil. -ni-i-)
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink