PROPRIETĂREÁSĂ, proprietărese, s. f. Soția unui proprietar; deținătoare a unui bun, în special a unui imobil (considerată în raport cu chiriașii ei). [Pr.: -pri-e-] – Proprietar + suf. -easă.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

PROPRIETĂREÁSĂ ~ése f. 1) Femeie care are o proprietate. 2) Femeie care posedă un imobil (în raport cu chiriașul ei). 3) Soția proprietarului. [Sil. -pri-e-] /proprietar + suf. ~easă
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PROPRIETĂREÁSĂ s. proprietară. (~ imobilului.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

proprietăreásă s. f. (sil. -pri-e-), g.-d. art. proprietărései; pl. proprietărése
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink