PROMÍLĂ, promile, s. f. A mia parte dintr-o cantitate dată; proporție în raport cu o mie. – Din germ. Promille.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de oprocopiuc | Semnalează o greșeală | Permalink

PROMÍLĂ ~e f. Proporție în raport cu o mie; a mia parte dintr-o cantitate anumită. /<germ. Promille
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PROMÍLĂ s.f. (Mat.) Parte raportată la o mie de părți dintr-un întreg; miime. [< germ. Promille].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

PROMÍLĂ s. f. parte raportată la o mie de părți dintr-un întreg; miime. (< germ. Promille)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

PROMÍLĂ s. v. miime.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

promílă s. f., pl. promíle
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink