PROLÍX, -Ă, prolicși, -xe, adj. (Despre vorbire, stil) Lipsit de concizie, prea complicat; (despre oameni) care se exprimă cu prea multe cuvinte (adesea inutile), confuz sau complicat. – Din fr. prolixe, lat. prolixus.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de romac | Semnalează o greșeală | Permalink

PROLÍX ~xă (~cși, ~xe) și adverbial 1) (despre acte de vorbire, despre stil) Care conține prea multe cuvinte de prisos; exprimat prea detaliat. 2) (despre persoane) Care se exprimă confuz; lipsit de concizie. /<fr. prolixe, lat. prolixus
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PROLÍX, -Ă adj. (Despre vorbire, stil) Cu prea multe cuvinte; fără concizie. ♦ Greoi, neclar, confuz. [< fr. prolixe, cf. lat. prolixus].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

PROLÍX, -Ă adj. (despre vorbire, stil) lipsit de concizie; neclar, confuz. (< fr. prolixe, lat. prolixus, larg, întins)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

PROLÍX adj. (fig.) dezlânat, deznodat, diluat. (O scriere, o exprimare ~.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Prolix ≠ succint
Sursa: Antonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

prolíx adj. m., pl. prolícși, f. sg. prolíxă, pl. prolíxe
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink