PROISTÓS s. m. v. proestos.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
oprocopiuc
| Semnalează o greșeală
| Permalink
proistós s. m. (sil. pro-is-), pl. proistóși
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
proistós, proistoși s. m. Călugăr sau preot cu cel mai înalt rang în ierarhia clericilor unei m-ri sau biserici. [Var.: proestós s. m.] – Din gr. proestos.
Sursa: D.Religios
(1994)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink