PROGRAMATÍSM s. n. Caracterul unei muzici programatice; curent care promovează muzica programatică. – Cf. programatic.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de oprocopiuc | Semnalează o greșeală | Permalink

PROGRAMATÍSM s.n. Caracter componistic apărut în sec. XIX, care dezvoltă tendințele de transpunere în muzica instrumentală a unor imagini inspirate de natură sau de lectura unor texte poetice ori dramatice; curent care promovează muzica programatică. [Cf. fr. programmatisme].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

PROGRAMATÍSM s. n. caracterul unei muzici programatice; curent care promovează muzica programatică. (< fr. programmatisme)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

programatísm s. n. (sil. -gra-)
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink