PROFETIZÁRE, profetizări, s. f. (Rar) Acțiunea de a profetiza. – V. profetiza.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de oprocopiuc | Semnalează o greșeală | Permalink

PROFETIZÁRE s.f. Acțiunea de a profetiza. [< profetiza].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

profetizáre s. f., g.-d. art. profetizării; pl. profetizări
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PROFETIZÁ, profetizez, vb. I. Tranz. A profeți. – Din fr. prophétiser.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de oprocopiuc | Semnalează o greșeală | Permalink

A PROFETIZÁ ~éz tranz. 1) A intui ceea ce se va întâmpla. 2) A prezice ca profet; a proroci. /<fr. prophétiser
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PROFETIZÁ vb. I. tr. A proroci (ceva); a prezice. [< fr. prophétiser].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

PROFETIZÁ vb. tr. a proroci; a prezice. (< fr. prophétiser)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

PROFETIZÁ vb. v. prezice.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

profetizá vb., ind. prez. 1 sg. profetizéz, 3 sg. și pl. profetizeáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink