PROCONSULÁT, proconsulate, s. n. Funcția de proconsul; timpul în care un proconsul își exercita atribuțiile. – Din lat. proconsulatus, fr. proconsulat.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de oprocopiuc | Semnalează o greșeală | Permalink

PROCONSULÁT ~e n. 1) Funcție de proconsul. 2) Durata de executare a acestei funcții. 3) Sediul proconsulului. /<lat. proconsulatus, fr. proconsulat
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PROCONSULÁT s.n. Funcția de proconsul; timpul cât dura această funcție. [< lat. proconsulatus, cf. fr. proconsulat].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

PROCONSULÁT s. n. funcția de proconsul. (< fr. proconsulat, lat. proconsulatus)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

proconsulát s. n., pl. proconsuláte
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink