2 definiții pentru «procleciune»   ▷ declinări

procleciúne, procleciúni, s.f. (înv.) anatemă, afurisenie (facută de patriarh).
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel

procleciúne, procleciuni s. f. (Bis., înv.) Anatemă, afurisenie. Din proclet + sudf. -ciune.
Sursa: D.Religios (1994) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink