PROBLEMÁTICĂ ~ci f. Șir de probleme ce țin de același subiect. /<fr. problématique
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PROBLEMÁTICĂ s.f. Ansamblu de probleme cu privire la același subiect, domeniu etc. [Cf. fr. problématique].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PROBLEMÁTICĂ s. tematică. (O ~ variată.)
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
problemátică s. f. (sil. -ble-), g.-d. art. problemáticii
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PROBLEMÁTIC, -Ă, problematici, -ce, adj., s. f. 1. Adj. Îndoielnic, nesigur, ipotetic. ♦ P. ext. Dubios, suspect, necurat. 2. Adj. Care constituie o problemă, o enigmă. ♦ (Log.; despre judecăți) Care anunță un raport posibil între termenii judecății. 3. S. f. Ansamblu de probleme (I 3) cu privire la același subiect; tematică. – Din fr. problématique.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
oprocopiuc
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PROBLEMÁTIC ~că (~ci, ~ce) 1) Care constituie o problemă. 2) și adverbial Care pare puțin probabil; cu existență sau reușită dubioasă; îndoielnic; nesigur. /<fr. problématique
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PROBLEMÁTIC, -Ă adj. 1. Despre care nu se poate spune ceva sigur; îndoielnic, nesigur. ♦ (Log.; despre judecăți) Care anunță un raport posibil între termenii judecății. 2. Care constituie o problemă; enigmatic; (p. ext.) suspect. [Cf. fr. problématique].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PROBLEMÁTIC, -Ă I. adj. 1. despre care nu se poate spune ceva sigur; îndoielnic, nesigur. ◊ (log.; despre judecăți) care anunță un raport posibil între termenii judecății. 2. care constituie o problemă; enigmatic; (p. ext.) suspect. 3. referitor la probleme. II. s. f. ansamblu de probleme cu privire la același subiect, domeniu etc.; tematică. (< fr. problématique)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PROBLEMÁTIC adj. v. nesigur.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PROBLEMÁTIC adj. v. dubios, suspect.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
Problematic ≠ sigur
Sursa: Antonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
problemátic adj. m. (sil. -ble-), pl. problemátici; f. sg. problemátică, pl. problemátice
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
problemátic, -ă adj. Care constituie/pune o problemă; cu probleme; privitor la o problemă ◊ „[Ecaterina Oproiu] dă «Contemporanului» nota de feminitate problematică, grațios-savantă, dar de ar fi trăit în timpul primului «Contemporanul», aveam un Dobrogeanu-Gherea retoric, pătimaș și un tribun de sex slab.” Săpt. 16 II 73 p. 6. ◊ „«Apărarea lui Galilei» e cea mai unitară pe planul construcției, trădând o modalitate de roman posibil și prefațând (poate) evoluția prozei lui Octavin Paler, o proză problematică, intarsiată de incitații rafinate.” Săpt. 19 I 79 p. 2. ◊ „Numărul 4 al «Revistei Române», intitulat Educație și umanism, este dedicat în întregime unuia din idealurile fundamentale ale noii societăți românești, relațiilor profunde dintre vocația umanistă a acestei societăți și perspectiva problematică și aplicativă a instruirii și a formării omului.” R.l. 11 VI 81 p. 2; v. și Luc. 12 V 79 p. 6; v. și dezalergizare (din problemă, după modelul lui programatic; I. Iordan în Omagiu Al. Rosetti, Buc. 1965, p. 411, LR 3/68 p. 204, 205, atestări din 1962; DN – alt sens, DEX, DN3)
Sursa: DCR2
(1997)
|
Furnizată de Editura Logos |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink