PROBITÁTE s. f. (Livr.) Cinste, integritate, onestitate. – Din fr. probité, lat. probitas, -atis.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de oprocopiuc | Semnalează o greșeală | Permalink

PROBITÁTE f. Caracter onest, cinstit; onestitate; cinste; integritate. /<fr. probité, lat. probitas, ~atis
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PROBITÁTE s.f. Cinste; integritate, onestitate. [Cf. lat. probitas, fr. probité].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

PROBITÁTE s. f. cinste; integritate, onestitate. (< fr. probité, lat. probitas)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

PROBITÁTE s. v. cinste, corectitudine, incoruptibilitate, integritate, lealitate, onestitate.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Probitate ≠ improbitate
Sursa: Antonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

probitáte s. f., g.-d. art. probității
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink