PROȚĂPEÁLĂ, proțăpeli, s. f. (Fam.) Faptul de a (se) proțăpi. – Proțăpi + suf. -eală.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de oprocopiuc | Semnalează o greșeală | Permalink

proțăpeálă s. f., g.-d. art. proțăpélii; pl. proțăpéli
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink