PRISOSÍNȚĂ, prisosințe, s. f. Prisos (1); belșug. ◊ Loc. adv. Cu prisosință = din belșug, din plin; fig. în mod ireproșabil, dovedind un zel deosebit. – Prisosi + suf. -ință.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

PRISOSÍNȚĂ ~e f. v. PRISOS. ◊ Cu ~ a) din belșug; din abundență; b) în mod ireproșabil. /a prisosi + suf. ~ință
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PRISOSÍNȚĂ s. v. surplus.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

prisosínță s. f., g.-d. art. prisosínței; pl. prisosínțe
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink