PRIHĂNÍ vb. v. acuza, admonesta, batjocori, certa, dăscăli, dojeni, imputa, învinovăți, învinui, moraliza, mustra, necinsti, pângări, profana, reproșa, spurca, viola.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PRIHÁNĂ f. Vină morală. ◊ Fără ~ curat; nevinovat; neprihănit. /<ucr. pryhana
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PRIHÁNĂ s. v. abatere, acuzare, acuzație, blam, blamare, condamnare, culpabilitate, culpă, dezaprobare, eroare, greșeală, imputare, imputație, înfierare, învinovățire, învinuire, neaprobare, păcat, pângărire, profanare, reprobare, reproș, respingere, spurcare, stigmatizare, vină, vinovăție.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

prihánă (prihắni), s. f. – 1. (Înv.) Acuzație, vină. – 2. Pată, defect, cusur, meteahnă. Sl. dar lipsește etimonul exact, cf. ceh. prihana, pol. przygana, rut. prigana (Miklosich, Slaw. Elem., 39; Cihac, II, 237; Tiktin), cf. prigoni. Trecerea lui g › h nu a fost explicată. – Der. prihăni, vb. (a păta); prihanie, s. f. (pată, dezonoare); neprihănit, adj. (pur, curat, cast).
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink