PRIGÓRIE s. f. v. prigoare.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

PRIGÓRIE ~i f. Pasăre migratoare de talie medie, cu cioc subțire și alungit, cu penaj divers și viu colorat, care își face cuibul în maluri lutoase și se hrănește mai ales cu viespi și albine; albinărel. [G.-D. prigoriei] /v. a prigori
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PRIGÓRIE s. (ORNIT.; Merops apiaster) albinărel, furnicar, viespar, (reg.) albinar, albinel, ploier, ploiește, ploiete, prigorean, viespariță, ciuma-albinelor, lupul-albinelor, (înv.) merop.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

prigórie s. f. (sil. -ri-e), art. prigória (sil. -ri-a), g.-d. art. prigóriei; pl. prigórii, art. prigóriile (sil. -ri-i-)
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink