PRIGONITÓR, -OÁRE, prigonitori, -oare, s. m. și f. Persoană care prigonește; asupritor. – Prigoni + suf. -tor.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

PRIGONITÓR ~oáre (~óri, ~oáre) m. și f. Persoană care prigonește; persecutor. /a prigoni + suf. ~tor
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PRIGONITÓR adj., s. v. opresor.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

prigonitór s. m., pl. prigonitóri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

prigonitoáre s. f., g.-d. art. prigonitoárei; pl. prigonitoáre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink