PREZÍCE, prezic, vb. III. Tranz. A spune, a anunța dinainte ce se va întâmpla, orientându-se după anumite indicații prezente, după intuiție, raționament etc. A ghici viitorul cuiva (în cărți, în cafea, în palmă etc.). – Pre¹- + zice (după fr. prédire).
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de oprocopiuc | Semnalează o greșeală | Permalink

A PREZÍCE prezíc tranz. A stabili din timp prin deducție sau prin intuiție, aducând la cunoștință; a prevesti. ◊ ~ viitorul a pretinde că se poate afla viitorul (ghicind în cărți, în palmă, în bobi etc.). /pre- + a zice
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PREZÍCE vb. III. tr. A prevesti. [P.i. prezíc. / după fr. prédire].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

PREZÍCE vb. tr. a prevesti. (după fr. prédire)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

PREZÍCE vb. 1. a prevesti, a profetiza, a profeți, a proroci, a vesti, (înv. și reg.) a plăzui, a prepune, (prin Transilv.) a pohibi, (înv.) a meni, a prorocestvui. (Ce a ~ sfântul?) 2. v. ghici.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

prezíce vb. zice
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink