PRELUCRÁRE, prelucrări, s. f. Acțiunea de a prelucra și rezultatul ei; (concr.) operă literară, științifică, expunere cu caracter politic etc. realizată pe baza unui izvor cunoscut. – V. prelucra.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
oprocopiuc
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PRELUCRÁRE s.f. Acțiunea de a prelucra și rezultatul ei. ♦ Expunere, conferință. [< prelucra].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PRELUCRÁRE s. 1. v. modificare. 2. (LIT.) adaptare, localizare. (O ~ dramatică.)
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
prelucráre s. f., pl. prelucrări
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PRELUCRÁ, prelucrez, vb. I. Tranz. 1. A modifica forma, dimensiunile, constituția sau aspectul unui material (pentru a obține produse finite, materii prime etc.). ♦ A adapta unor scopuri determinate o operă literară, științifică etc. 2. A expune, a explica, a analiza în fața unei adunări conținutul unor documente, al unei rezoluții, al unui articol din presă etc. ♦ A căuta să convingă pe cineva să facă ceva, să recunoască ceva etc. – Pre2 + lucra.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
oprocopiuc
| Semnalează o greșeală
| Permalink
A PRELUCRÁ ~éz tranz. 1) (materii prime, materiale) A aduce în stare finită; a transforma într-un fabricat (prin modificarea formei, a dimensiunilor, a aspectului etc.). 2) (texte, motive muzicale etc.) A supune unor modificări de formă sau/și de conținut, păstrând esențialul originalului; a stiliza. 3) (conținutul unei lucrări, unui document etc.) A expune explicând. 4) (persoane) A căuta să convingă de ceva (în realizarea unei acțiuni, adoptarea unei atitudini etc.). /pre- + a lucra
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PRELUCRÁ vb. I. tr. 1. A transforma, a trece de la o stare brută la una finită (un material, o piesă etc.). 2. A reface o lucrare, o operă etc. 3. A lămuri; a expune, a explica (o idee, o carte etc.). 4. A căuta să convingi pe cineva să facă ceva sau să-l determini să înțeleagă un lucru. [< pre- + lucra].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PRELUCRÁ vb. tr. 1. a transforma, a trece de la o stare brută la una finită. 2. a reface o lucrare, o operă etc. 3. a lămuri; a expune, a explica (o idee, o carte etc.). 4. a căuta să convingă pe cineva să facă, să recunoască ceva etc., a arăta greșelile spre a fi îndreptate. (< pre- + lucra)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PRELUCRÁ vb. 1. a lucra. (A ~ fierul.) 2. v. modifica. 3. (LIT.) a adapta, a localiza. (A ~ o piesă de teatru.)
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
prelucrá vb. (sil. -cra), ind. prez. 1 sg. prelucréz, 3 sg. și pl. prelucreáză; part. prelucrát
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
prelucrare, transformare într-un anumit grad a unui material muzïcal „dat”, potrivit unor norme componistice. 1. Desfășurarea pe un catus firmus* sau pe o temă* ostinato* – deci în condițiile păstrării identității modelului – unei forme* polif. (ex. misa(2)[-parodie], motetul*, preludiul(1)-coral, passacaglia*, cioccona*, frottola*, folia*). 2. Edificare a unei compoziții (1), de obicei miniaturale, pe baza unui cântec pop., în care identitatea modelului rămâne mai mult sau mai puțin intactă. În condițiile unei muzici omofone* (destinată de regulă corului*), vocea *(2) purtătoare a melodiei-model este cea superioară. V. și rapsodie. 3. Parafrază (2). 5. Transcripție (1). 6. Aranjament. ♦ Dacă în ev. med. diferite modalități de modificare a materialului muzical preexistent – inclusiv în cazul parodierii, mai târziu al parafrazării – nu cunoștera nici o restricție (cel mult obligativitatea respectării, la una din voci, a c. f.), iar în Renaștere* și în baroc* apropierea, în diferite grade, a unei idei muzicale, era frecventă (Monteverdi-Schütz; Bach-Vivaldi; Händel-Scarlatti), interdicția preluării unei idei frizând plagiatul – în ciuda licențelor pe care le favorizau tocmai formele specifice romantismului* [p. (3, 4, 5)] – se reglează prin drpetul de autor (extins până la 50 de ani de la moartea compozitorului); deja barocul și, pe deplin, clasicismul* menționau în cazul temei* cu variațiuni sursa ideii generatoare. V. incipit (2); citat muzical; improvizație; variație (1); variantă (I, 3). Echiv. germ.: Bearbeitung.
Sursa: DTM
(2010)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
prelucra, prelucrez v. t. 1. a critica (pe cineva). 2. (intl.) a bate.
Sursa: Argou
(2007)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink