PRELÁT, prelați, s. m. Înalt demnitar bisericesc. – Din fr. prélat, lat. praelatus.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de oprocopiuc | Semnalează o greșeală | Permalink

PRELÁT ~ți m. (în biserica catolică și protestantă) Preot de rang superior. /<fr. prélat, lat. praelatus
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PRELÁT s.m. Înalt demnitar al bisericii. [Cf. fr. prélat, it. prelato < lat. praelatus].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

PRELÁT s. m. înalt demnitar al bisericii. (< fr. prélat, lat. praelatum)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

prelát s. m., pl. preláți
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink