PREGETĂTÚRĂ, pregetături, s. f. (Rar, pop.) Pregetare. – Din pregeta + suf. -(ă)tură.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

PREGETĂTÚRĂ s. v. întârziere, zăbovire.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink