PREFORMÁȚIE, preformații, s. f. (Înv.) Conformație moștenită; predispoziție. – Din fr. préformation.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de oprocopiuc | Semnalează o greșeală | Permalink

PREFORMÁȚIE s.f. (Înv.) Conformație moștenită; predispoziție; preformism. [Gen. -iei, var. preformațiune s.f. / cf. fr. préformation, engl. preformation, germ. Präformation, it. preformazione].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

PREFORMÁȚIE s. f. (biol.) conformație moștenită; predispoziție. (< fr. préformation)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

preformáție s. f., pl. preformáții
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink