PRECÁRIA s. f. (În antichitate și în evul mediu, în apusul Europei) Drept de posesiune asupra unui lot de pământ, primit în schimbul prestării unor obligații față de proprietarul funciar. [Pr.: -ri-a] – Din lat. precaria.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de oprocopiuc | Semnalează o greșeală | Permalink

PRECÁRIA s.f. (În antichitate și evul mediu) Drept de posesiune asupra unui lot de pământ primit în schimbul prestării unor obligații față de proprietarul funciar. [Cf. it., lat. precaria].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

PRECÁRIA s. f. (ant. și evul mediu) drept de posesiune asupra unui lot de pământ primit în schimbul prestării unor obligații față de proprietarul funciar. (< lat. precaria)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

precária s. f. (sil. -ri-a)
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PRECÁRIU, -IE adj. v. precar.
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

PRECÁRIU, -IE adj. v. precar.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

PRECÁRIU adj. v. provizoriu, temporar, vremelnic.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink