PREASFINȚÍT, preasfințiți, adj., s. m. 1. Adj. Care a primit harul divin; sfințit. 2. S. m. Preasfinția. – Prea + sfințit.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de oprocopiuc | Semnalează o greșeală | Permalink

PREASFINȚÍT s. (BIS.) preasfinția (art.), preasfânt. (~ul mitropolit.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

preasfințít adj. m. (sil. mf. -sfin-), pl. preasfințíți
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Preasfințítul (termen pentru un arhiereu) s. m. sg. art. (sil. mf. -sfin-), voc. Preasfințíte
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink