PREASFINȚÍE ~i f. (la forma articulată, urmat de un adjectiv posesiv la pers. 2 sau 3 constituie o formă de adresare respectuoasă către arhierei) Înaltă sfinție. [G.-D. preasfinției] /prea + sfinție
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PREASFINȚÍILE s. f. pl. art. v. PREASFINȚIA. (Urmat de un adj. pos.) Termen respectuos de adresare sau titulatură respectuoasă pentru arhierei; preasfințit. [DEX '98]
Sursa: Neoficial
|
Adăugată de
gall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
preasfințía, preasfințiile s.f art. (Urmat de un adj. pos.) Termen de respect cu care cineva se adresează prelaților sau cu care vorbește despre ei. [Var.: preosfințía, preosfințía s. f.] – Din prea- + sfinția.
Sursa: D.Religios
(1994)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink