PREABÚN, -Ă, preabuni, -e, adj. (Înv.) Foarte bun, deosebit de bun. ♦ (Substantivat, m. art.) Dumnezeu. – Prea + bun.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de oprocopiuc | Semnalează o greșeală | Permalink

preabún adj. → bun
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PREABÚNUL s. art. v. atotputernicul, creatorul, divinitate, domnul, dumnezeire, dumnezeu, părinte, providență, puternicul, stăpânul, tatăl, ziditorul.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink