PRE¹- Element de compunere care înseamnă „înainte”, „anterior” și care servește la formarea unor substantive, a unor verbe, a unor adverbe și a unor adjective. – Din fr. pré-.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de oprocopiuc | Semnalează o greșeală | Permalink

PRE² prep. v. pe.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de oprocopiuc | Semnalează o greșeală | Permalink

PRE prep. v. PE.
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PRE- Element prim de compunere savantă cu semnificația: 1. „anterior în timp”, „anterior”, „înainte de”. 2. „anterior în spațiu”, „înainte de”. 3. „Evoluat”, „ridicat”, „eminent”. 4. „Superlativ”, „foarte”, „prea”. [< fr. pré-, cf. lat. prae].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

PRE- pref. 1. „anterior” (temporal și spațial). 2. „evoluat”, „ridicat”, „eminent”. 3. „superlativ”. (< fr. pré-, cf. lat. prae)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

pre- Pref. verbal care indică repetiția sau insistența. Lat. per-, cf. de ex. săra „a pune sare”, față de a presăra „a împrăștia” sau „a risipi” linge „a da cu limba” față de a prelinge „a picura”. S-a confundat formal cu pre- ‹ lat. prae-, frecvent în formații neologice și mai rar în formații tradiționale, care arată anterioritatea: cf. seară „amurg”, preseară „ajun”. Din cauza asemănării, a substituit uneori pref. sl. prĕ-, cf. pribeag, primejdie, prisacă (Nandriș, R. istorică rom., II, 407; Rosetti, II, 45).
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

---

pre loc (pe loc) 1. Joc* popular românesc, de bărbați și mixt, întâlnit în zona Oravița (jud. Caraș-Severin). Eset o variantă a brâului* bănățean vechi (bătrân) și se joacă în semicerc cu brațele pe umeri. Are ritm asimetric 7/16 – și mai multe variante (I, 1) melodice; mișcarea este vioaie cu pași mărunți și arcuiți pe primul timp (I, 2). 2. Joc pop. românesc, de cuplu, întâlnit în Câmpia Banatului (jud. Timiș). Se joacă în formație de „perechi în linie” cu partenerii situați față în față ținându-se simetric de ambele mâini. Are ritm binar* și mai multe variante melodice; mișcarea este rapidă cu pași mărunți executați pe loc și cu mici deplasări bilaterale. Face parte din grupa ardelenelor (1) nesincopate.
Sursa: DTM (2010) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink