PRAT, praturi, s. n. (Reg.) Câmpie pe care se lasă iarba să crească pentru cosit; fâneață. – Lat. lit. pratum.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

PRAT s. v. cositură, fânaț, fâneață.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

prat, praturi, s.n. (reg.) 1. fâneață (naturală). 2. livadă.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

prat s. m. – Fîneață. Cuvînt citat în vechile dicționare și pe care Pușcariu 1369 și REW 6732 îl indică drept reprezentant al lat. pratum. Trebuie să fi fost creat de autorii latiniști din sec. XIX (chiar Pușcariu declara că nu cunoaște cuvîntul). – Der. Pratar, s. m. (luna mai), pare și el o creație artificială, după fr. prairial.
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink