prăvălitór, prăvălitoáre, adj., s.m. (înv.) 1. (adj.) care (se) prăvălește. 2. (s.m.) lemn cilindric servind ca pârghie de ridicat greutăți.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink