PRĂVĂLIOÁRĂ, prăvălioare, s. f. Diminutiv al lui prăvălie; prăvăliuță. [Pr.: -li-oa-] – Prăvălie + suf. -ioară.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de oprocopiuc | Semnalează o greșeală | Permalink

PRĂVĂLIOÁRĂ s. prăvăliuță. (O ~ cu mărunțișuri.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

prăvălioáră s. f. (sil. -li-oa-), g.-d. art. prăvălioárei; pl. prăvălioáre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink