PRÂNZULÉȚ, prânzulețe, s. n. (Pop.) Prânzișor. – Prânz + suf. -uleț.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de oprocopiuc | Semnalează o greșeală | Permalink

PRÂNZULÉȚ s. v. prânzișor.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

prânzuléț, prânzuléțe, s.n. 1. (înv. și reg.) prânz modest, dejun superficial; prânzuc, prânzișor, prânzuț. 2. (reg.) pomană.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

prânzuléț s. n., pl. prânzuléțe
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink