POTRIVEÁLĂ, potriveli, s. f. (Pop.) 1. Potrivire, asemănare; concordanță, acord. ◊ Loc. adj. Cu potriveală = potrivit, nimerit. 2. Coincidență. 3. (Pop.) Aranjare a ceva la locul potrivit; aranjare într-un anumit fel, așa cum trebuie; împodobire, aranjare. – Potrivi + suf. -eală.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de oprocopiuc | Semnalează o greșeală | Permalink

POTRIVEÁLĂ s. 1. v. ajustare. 2. v. concordanță. 3. v. potrivire. 4. v. coincidență. 5. nimereală, potrivire, (pop.) brodeală. (A fost doar o fericită ~.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

POTRIVEÁLĂ s. v. acord, armonie, împăciuire, înțelegere, pace, unire.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

potriveálă s. f. (sil. -tri-), g.-d. art. potrivélii; pl. potrivéli
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink