2 definiții pentru potanță (pl. -e), potanță (pl. -ănți)   declinări

potánță, potánțe și potănți, s.f. (reg.) 1. poznă, năzdrăvanie, năzbâtie; farsă, șotie. 2. întâmplare neplăcută; necaz.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

potánță (potánțe), s. f. – (Trans.) Poznă, năzbîtie. Probabil deformare a lui boanță.
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink