porturí, porturésc, vb. IV (reg.; despre bunuri materiale) a sechestra.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

PORT¹- Element de compunere care înseamnă „purtător de...”, „susținător de...”, „purtare de...”, servind la formarea unor substantive. – Din fr. porte-.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de oprocopiuc | Semnalează o greșeală | Permalink

PORT², (2,3) porturi, s. n. 1. Faptul de a purta sau de a deține. Portul armelor este interzis. 2. Conduită obișnuită, firească, normală. Ori te poartă cum ți-e vorba, ori vorbește cum ți-e portul. 3. Îmbrăcăminte caracteristică unui popor, unei regiuni, unei epoci etc. ◊ Expr. (Pop.) A purta portul (cuiva) = a se asemăna, a se potrivi cu cineva, a fi la fel cu cineva, a se adapta la felul de a fi al cuiva. ♦ Îmbrăcăminte folosită la anumite ocazii. – Din purta (derivat regresiv).
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de oprocopiuc | Semnalează o greșeală | Permalink

PORT³, porturi, s. n. 1. Complex tehnic amenajat pe malul unei ape navigabile, prevăzut cu instalațiile necesare pentru acostarea, încărcarea, descărcarea și repararea navelor. 2. Oraș care are un port (1). – Din fr. port, it. porto.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de oprocopiuc | Semnalează o greșeală | Permalink

PORT¹ ~uri n. 1) v. PURTARE. 2) Îmbrăcăminte specifică pentru o anumită regiune sau epocă. ~ național. ◊ A purta ~ul cuiva a se potrivi cu cineva. /v. a purta
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PORT² ~uri n. 1) Loc pe malul unei ape navigabile, special amenajat pentru staționarea, încărcarea și descărcarea navelor. 2) Oraș care dispune de un asemenea loc. /<fr. port, it. porto
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PORT s.n. 1. Loc adăpostit la țărmul unei ape, unde pot staționa navele și unde se află instalațiile necesare pentru încărcarea și descărcarea lor. 2. Oraș clădit lângă un port (1). [Cf. fr. port, it. porto, lat. portus].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

PORT- Element prim de compunere savantă având semnificația „poartă”, „ține”. [< fr. porte- < porter – a purta].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

PORT¹- elem. „poartă”, „ține”. (< fr. porte-)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

PORT² s. n. 1. loc amenajat la malul unei ape, care permite staționarea navelor și asigură traficul de mărfuri și de pasageri, executarea reparațiilor etc. 2. oraș situat lângă un port² (1). (< fr. port, lat. portus)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

PORT s. 1. îmbrăcăminte, (pop.) purtat. (Care este ~ul lor tradițional?) 2. costum. (~ popular.) 3. purtare. (~ul armelor este interzis.) 4. atitudine, poză, poziție, ținută, (livr.) alură, postură, (rar) stațiune. (~ul corect al corpului.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PORT s. (înv.) liman, pristaniște, scală, schelă. (~ la mare.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PORT s. v. comportament, comportare, conduită, purtare.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

port (pórturi), s. n. – Loc amenajat pentru nave. Fr. port, it. porto. – Der. portuar, adj.; port(o)-franc, s. n. din fr. port franc, it. porto franco; portulan, s. n., din fr. portulan.
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

port (acțiune, conduită, loc de acostare, costum) s. n., (costume, locuri de acostare) pl. pórturi
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

---

oráș-pórt s.n. Oraș care trăiește mai ales prin portul său ◊ „Miercuri, orașul-port Genova a rămas paralizat de greva generală.” Sc. 7 X 66 p. 6. ◊ „Am colindat marile orașe-porturi Livorno și Marsilia, în care se întrepătrund vechiul și modernul.” I.B. 5 I 71 p. 4. ◊ „60 de piese de o inestimabilă valoare au fost donate recent muzeului din Bombay de către serviciul vamal al marelui oraș-port.” Sc. 23 IX 76 p. 6; v. și Cont. 21 XI 69 p. 10, Sc. 29 I 73 p. 4, R.l. 7 V 74 p. 2, 4 XII 87 p. 6 (din oraș + port)
Sursa: DCR2 (1997) | Furnizată de Editura Logos | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

port-bebé s.n. (Ruc)sac matlasat unde este pus copilul purtat pe spatele sau pe pieptul persoanei care-l duce ◊ „[...] articole pentru nou-născuți: costumașe, botoșei, ghetuțe, port-bebe.” R.l. 17 XII 80 p. 4. ◊ „[...] s-au adus băițe, rucsacuri port-bebe, țarcuri [...]” I.B. 23 IV 84 p. 45 (din fr. porte-bébé; PR 1969)
Sursa: DCR2 (1997) | Furnizată de Editura Logos | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

port-bonheur s.n. (franțuzism) Mic obiect care ◊ „aduce” fericire, amuletă ◊ „Și, cine poate ști dacă aceste flori [...] nu sunt chiar port-bonheurul necesar [...]” Săpt. 15 VI 84 p. 8 [pron. portbonör] (din fr. porte-bonheur)
Sursa: DCR2 (1997) | Furnizată de Editura Logos | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

port-debarcadér s.n. Debarcader de unde pleacă vaporașele de agrement ◊ „Pe Herăstrău, Floreasca, Tei și alte lacuri din Capitală navighează zilnic zeci de ambarcațiuni care pornesc din «porturile-debarcader».” Sc. 28 VII 61 p. 1 (din port + debarcader)
Sursa: DCR2 (1997) | Furnizată de Editura Logos | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

PETROVSK-PORT v. Mahacikala.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

PORT LOUIS [po:t lúïs], capitala statului Mauritius, situată în NV ins. Mauritius, la poalele vulcanului Peter Both (826 m); 144,3 mii loc. (2000). Pr. centru politic, economic și cultural al țării. Port la Oc. Indian (a fost pr. punct de escală între Europa și Asia până la deschiderea Canalului Suez). Aeroporturile Plaisance și Plaines des Roches. Rafinărie de petrol. Șantier naval. Fabrici de îngrășăminte chimice, de zahăr, țigarete, rom. de prelucr. a cafelei și a aloei. Universitate (1965). Muzeu de istorie naturală (1880); Muzeu de artă. Citadelă (1838); catedrala romano-catolică Saint Louis (sec. 19) și catedrala anglicană Saint James (sec. 19). Fundat în 1735 (ca loc de escală pentru vasele care ocoleau Capul Bunei Speranțe) de guvernatorul francez Mahé de la Bourdonnais, care i-a atribuit numele lui Ludovic al XV-lea (Louis), a devenit (1810) centru ad-tiv al coloniei britanice Mauritius, iar din 1968 capitala statului independent Mauritius.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

PORT LYAUTEY v. Kenitra.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

PORT MORESBY [po:t mo:zbi], capitala statului Papua-Noua Guinee, situată pe țărmul SE al ins. Noua Guinee, port la G. Papua al Mării Coralilor; 254,1 mii loc. (2000). Aeroportul Jackson. Reparații navale. Rafinărie de petrol; ind. textilă, de prelucr. a lemnului (cherestea, placaj), Export de cauciuc natural, cafea și cacao boabe, copra, lemn, nuci de cocos, minereuri de cupru, aur, argint. Universitate (1965). Întemeiat după ce zona a fost explorată (1873) de căpitanul englez John Moresby; anexat de Imperiul Britanic în 1883; a devenit centru ad-tiv al terit. Papua administrat de UN Trust Territory of New Guineea; capitala statului independent Papua-Noua Guinee din 1975.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

PORT OF SPAIN [po:t əv spéin], capitala statului Trinidad-Tobago, situată în NV ons. Trinidad (Antilele Mici), pe țărmul G. Paria; 49,1 mii loc. (2000). Port maritim. Aeroportul Piarco (la 26 km ESE de oraș). Pr. centru economic, politic și cultural al țării. Rafinării de petrol; reparații navale. Ind. petrochimică (mase plastice), de prelucr. a lemnului și a tutunului, mat. de constr. (țigle), a încălțămintei, hârtiei, alim. (zahăr, uleiuri vegetale, rom, conserve, margarină ș.a.). Export de petrol, asfalt, cafea, zahăr, citrice. Universitatea Indiilor de Vest din St. Augustine. Muzeul Național (1898). Galerie de artă. Grădină botanică (1820). Forturile San Andreas (1785-1787) și George (1904); catedralele anglicană (1816) ți catolică (Sf. Treime, 1832, în stil gotic); clădirea Parlamentului (sec. 19); Casa Roșie (19060, în stil neo-renascentist, în care se află Curtea Supremă de Justiție. Întemeiat de coloniștii spanioli în 1560 pe vatra vechiului sat indian numit Conquerabia; denumirea actuală datează din 1815. Centru ad-tiv al coloniei Trinidad (din 1797); reșed. ad-tivă a Federațiilor Indiilor de Vest (1958-1962), a devenit capitala statului Trinidad-Tobago (1962).
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

PORT-ROYAL [port-ruaiəl], mănăstire de călugărițe bernardine, la SV de Paris, întemeiată în 1204 de Matilde Garlanda. Între 1636 și 1705 a fost centrul jansenismului. Aici au lucrat savanți ca B. Pascal, C. Lancelot ș.a., iar A. Arnauld și P. Nicole au elaborat celebra „Logică de la Port-Royal” (1662).
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

SAINT PETER [sent pí:tər], PORT, oraș în Marea Britanie, în ENE ins. Guernsey (insulele Normande), centrul ad-tiv al ins. Guernsey; 16,4 mii loc. (2001). Port turistic și comercial (legume și flori) în S Mării Mânecii. Biserica Sf. Petru (sec. 11), castelul Cornet (sec. 13); Royal Court House (1799); clădirea Colegiului Elizabeth (1826; colegiul a fost fondat în 1563). Menționat documentar în 1048.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

port de voix (cuv. fr.) v. apogiatură; portament.
Sursa: DTM (2010) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink