8 definiții pentru «polimorfism»   declinări

POLIMORFÍSM s. n. Proprietatea unor minerale cristalizate cu aceeași compoziție chimică de a se prezenta sub mai multe forme cristaline cu caracteristici fizice și chimice diferite. ♦ (Biol.) Proprietate a unor specii de a exista sub mai multe aspecte morfologice. – Din fr. polymorphisme.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

POLIMORFÍSM n. 1) chim. Proprietate a unei substanțe de a se cristaliza în mai multe forme. 2) biol. Trăsătură a indivizilor aceleiași specii de organisme vegetale sau animale de a căpăta mai multe forme morfologice. /<fr. polymorphisme
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

POLIMORFÍSM s.n. 1. Proprietate a unor substanțe chimice de a se prezenta sub mai multe forme cristaline; pleomorfism. 2. Existența mai multor forme diferite în cadrul aceleiași specii, în special la animalele care trăiesc în colonii sau în societăți. [< fr. polymorphisme, cf. gr. polys – numeros, morphe – formă].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

POLIMORFÍSM s. n. 1. proprietate a unor substanțe de a se prezenta sub mai multe forme cristaline; polimorfie, pleomorfism. 2. (biol.) proprietate a unor organisme aparținând aceleiași specii de a prezența aspecte morfologice diferite. 3. coexistența mai multor forme, fonetice sau gramaticale, cu aceeași funcție în sistem, într-un anumit grai sau într-un idiolect. (< fr. polymorphisme)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

POLIMORFÍSM s. (CHIM.) polimorfie.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

polimorfísm s. n.
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

POLIMORFÍSM (‹ fr. {i}) s. n. 1. Proprietate a unor substanțe de a se putea prezenta în două (dimorfism) sau mai multe forme cristaline distincte (ex. p. carbonatului de calciu, care apare sub formă de aragonit sau de calcit). 2. (BIOL.) Proprietate a unor specii de a se prezenta sub mai multe aspecte morfologice. ♦ Variabilitate pronunțată în cadrul unei specii care cuprinde numeroase rase (ex. fluturele Vanessa urticae, planta Gentiana cruciata etc.). ◊ P. genetic = alcătuire a unei populații din același habitat din mai multe tulpini de indivizi, deosebite între ele morfologic și și prin zestrea lor ereditară. ◊ P. sezonier = schimbare a înfățișării unui individ în cursul anului, în funcție de anotimp (de obicei manifestată prin dimorfism, respectiv aspectul de iarnă și cel de vară).
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

polimorfism, (engl.= polimorphism) (miner.), proprietatea unor substanțe minerale, cu compoziție chimică identică, de a cristaliza în două stau mai multe forme cristalografice (modificații polimorfe) stabile, între anumite limite de presiune și temperatură. Substanțele p. prezintă proprietăți fizice și chimice distincte și pot trece brusc dintr-o formă cristalografică în alta, atunci când se modifică – peste sau sub limitele lor de stabilitate – parametrii barici și/sau termici. În natură, se cunosc numeroși compuși polimorfi: SiO2 cu trei modificații polimorfe (cristobalit – s. cubic, tridimit – s. hexagonal, cuarț, – s. trigonal); CaCO3 (calcit -s. trigonal, aragonit -s. rombic); Al2SiO5 (sillimanit – s. rombic, andaluzit – s. pătratic, disten – s. triclinic) etc. ;
Sursa: Petro-Sedim | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink