POLILÉU s. n. v. polieleu.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare neoficiale

poliléu, polilee s. n. Cântare bisericească din cadrul utreniei la sărbătorile mari după catisme și înainte de mărimuri, reprezentând psalmii 134 și 135 ai lui David și având semnificația „multă milă” (refrenul psalmului 135). [Var.: poleléu, polieléu s. n.] – Din sl. polieleĭ.
Sursa: D.Religios (1994) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink