POLEMOLÓG, -Ă, polemologi, -ge, s. m. și f. Specialist în polemologie. – Din fr. polémologue.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
cata
| Semnalează o greșeală
| Permalink
POLEMOLÓG, -Ă s. m. f. specialist în polemologie. (< fr. polémologue)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
polemológ s. m., pl. polemológi
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
polemológă s. f., pl. polemológe
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
polemológ s.m. Cercetător al războiului ◊ „Cu un veac și jumătate în urmă, Karl von Clausewitz, celebrul polemolog, lansase acea nu mai puțin faimoasă decât primejdioasă definiție a războiului, declarând că nu-i altceva decât [...] «continuarea politicii prin alte mijloace».” R.l. 21 VIII 73 p. 1; v. și R.lit. 3 XII 81 p. 3 (der. regr. din polemologie; cf. it. polemologo; DPN 1974; DEX-S)
Sursa: DCR2
(1997)
|
Furnizată de Editura Logos |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink