POIENÍȚĂ, poienițe, s. f. Diminutiv al lui poiană. [Pr.: po-ie-] – Poiană + suf. -iță.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
oprocopiuc
| Semnalează o greșeală
| Permalink
poieníță s. f., g.-d. art. poieníței; pl. poieníțe
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
poieniță, poienițe s. f. (glum.) chelie.
Sursa: Argou
(2007)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink