POGONÍCI, pogonici, s. m. (Pop.) Băiat care mână vitele. – Din bg. pogonič, scr. pogonić.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

POGONÍCI ~ m. pop. Băiat care mână vitele (în timpul aratului). /<bulg. pogoniț
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

POGONÍCI s. (reg.) plugar. (~ este băiatul care mână vitele la arat.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

pogoníci, pogoníci, s.m. (reg.) 1. băiat care mână vitele la plug; biriș, pognitor. 2. persoană care ține coarnele plugului. 3. lucrător agricol plătit cu pogonul (după pogoanele lucrate). 4. (cu forma: pogănici) car cu care merge mireasa la cununie. 5. (s.n.) bucată de fier prinsă de grindeiul plugului, de care se agață cele două lanțuri de la cotigă; crucea plugului.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

pogoníci s. m., pl. pogoníci
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink