POGONICÉL, pogonicei, s. m. (Pop.) Diminutiv al lui pogonici.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

pogonicél, pogonicéi, s.m. (reg.) băiețaș care mână vitele la plug.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink