POFTEÁLĂ, pofteli, s. f. Faptul de a pofti; poftire. – Pofti + suf. -eală.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

pofteálă, poftéli, s.f. (înv. și reg.) 1. poftă, dorință de ceva. 2. invitare, îmbiere a cuiva la ceva; chemare.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

pofteálă s. f., g.-d. art. poftélii; pl. poftéli
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink