PÓCHER, pochere, s. n. Numele unui joc de cărți în care fiecare jucător dispune de cinci cărți cu care poate să câștige dacă are combinația cea mai bună sau dacă reușește să-i convingă pe adversari de acest lucru. – Din fr., engl. poker.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de oprocopiuc | Semnalează o greșeală | Permalink

PÓCHER ~e n. Joc de cărți în care fiecare participant, dispunând de 5 cărți, poate să câștige, dacă are într-adevăr combinația cea mai bună sau dacă reușește să-i facă pe parteneri să creadă în aceasta. /<fr., engl. poker
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PÓCHER s.n. Joc de cărți. [Pl. -re, -ruri. / cf. engl., fr. poker].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

PÓCHER s. n. joc de cărți, în care fiecare jucător dispune de cinci cărți cu care poate să câștige în diferite combinații. (< ngr., fr. poker, germ. Poker)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

pócher / póker [e pron. ă] s. n., pl. póchere / pókere
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

pócher s. n., pl. póchere
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink