POCEÁLĂ, poceli, s. f. 1. Urâțenie fizică, sluțenie. ◊ Expr. (Arg.) A lua la poceală (pe cineva) = a bate foarte tare pe cineva (desfigurându-l). 2. (Pop.) Boală a oamenilor (care, după credințele populare, ar fi provocată de duhuri rele); spec. epilepsie. – Poci + suf. -eală.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de oprocopiuc | Semnalează o greșeală | Permalink

POCEÁLĂ s. v. urâțenie.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

POCEÁLĂ s. v. epilepsie, paralizie.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

poceálă s. f., g.-d. art. pocélii; pl. pocéli
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel

---

a lua la poceală expr. a bate foarte tare pe cineva desfigurîndu-l.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink