PNEUMÁTIC, -Ă, pneumatici, -ce, adj., s. f. 1. Adj. (Despre mașini, aparate, utilaje etc.) Care funcționează cu aer comprimat. ♦ Care este folosit la comprimarea sau la deplasarea aerului. 2. S. f. Parte a fizicii care studiază proprietățile aerului și ale altor gaze. [Pr.: pne-u-] – Din fr. pneumatique, lat. pneumaticus, it. pneumatico.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

PNEUMÁTIC ~că (~ci, ~ce) 1) (despre mașini, utilaje etc.) Care funcționează cu aer comprimat. Ciocan ~. 2) Care servește la comprimarea sau la evacuarea aerului. Mașină ~că. 3) Care se umflă cu aer comprimat. Barcă ~că. [Sil. pne-u-] /<fr. pneumatique, lat. pneumaticus
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PNEUMÁTIC, -Ă adj. 1. Care funcționează cu aer comprimat. 2. Care comprimă aerul sau evacuează aerul comprimat. [Pron. pne-u-. / cf. fr. pneumatique].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

PNEUMÁTIC, -Ă I. adj. 1. care funcționează cu aer comprimat. 2. care comprimă aerul sau evacuează aerul comprimat. II. s. f. parte a fizicii care studiază proprietățile aerului și ale gazelor. (< fr. pneumatique, lat. pneumaticus, it. pneumatico)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

pneumátic adj. m. (sil. pne-u-), pl. pneumátici; f. sg. pneumátică, pl. pneumátice
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink